Mulţumesc, mulţumesc.
Posted by: Deste on: noiembrie 9, 2009
- In: Leapşă
- 4 Comentarii
Am găsit o leapsă şmecheră.
Aş vrea să-i mulţumesc Gabrielei că mă pot baza mereu pe ea, indiferent de situaţiile prin care trec
Aş vrea să le mulţumesc colegilor pentru că mi-au cântat azi la mulţi ani pentru ziua de ieri
Aş vrea să-i mulţumesc mătuşii mele pentru că mi-a cumpărat un parfum de care sunt complet îndrăgostită
Aş vrea să-i mulţumesc Oanei că mi-a ţinut azi companie la ora de sport, că mereu îmi susţine ideile şi că vede partea bună a lucrurilor
Aş vrea să-i mulţumesc dirigăi că i-a zis mamei la şedinţă de absenţa de anu’ trecut, din ultimele zile de şcoală [SIMGURA mea absenţă pe tot anu'] de la ora de română, motiv pentru care acum mama o urăşte- asta după ce i-am explicat eu situaţia… în felul meu.
Aş vrea să le mulţumesc celor (Domului Dragoş în special) care m-au cărat efectiv acasă într-o anume vineri noapte prin străzile din Dorobanţi.
Aş vrea să le mulţumesc acelorasi celor că le-am dat gripă porcină şi nu mă urăsc
Aş vrea să le mulţumesc trupelor/soliştilor a căror muzică o ascult şi mă binedispune
Aş vrea să-i mulţumesc telefonului meu că mai e întreg după ce, în timp ce o făceam din nou pe unul dintre power rangers, a picat de ciment
Aş vrea să-i mulţumesc celui care mi-a reparat calculatorul, oferindu-mi astfel şansa să stau şi să fac ce ştiu eu mai bine adică să frec menta pe internet
Mai departe ia cine vrea.
Carnaval de Halloween.
Posted by: Deste on: octombrie 31, 2009
Iubesc poza asta, o iubesc pe ea. In stanga eu, veatza in dreapta:
Make-up: Corina.
Singurătate=disperare?
Posted by: Deste on: octombrie 9, 2009
Zilele trecute, la masă cu bunică-mea răsfoiam un ziar [deşi nu mai făcusem asta de secole, sunt mai mult genul: pac pac google], iar pe ultima pagina am văzut cea mai amuzantă, dar şi cea mai penibilă rubrică ->anunţuri matrimoniale. Oameni buni, înţeleg că singurătatea doare, iar uneori te poate aduce în prag de disperare dar totuşi… chiar în halul ăsta? Triştilor! Şiiiiiii, acum scurte exemple de prostie dusă la un grad superior de solitudine:
•Din categoria de la doamne pentru domni
-DIVORŢATĂ, 50 ANI, CU UN COPIL MAJOR, CAUT UN BĂRBAT SIMPATIC, DEŞTEPT ŞI DEVREME ACASĂ- urmat de un număr de telefon care începe cu 07240959 
). Din scrierea nevoilor cu caps look se poate observa prezenţa sindromului nefehaşhaş (N.F.H.H.- nefutută de hău hău)
-Brunetă, ochii verzi, sâni mari, fund sexy, tandră şi seducătoare. Satisfac fanteziile domnilor generoşi şi bine dotaţi. Rog discreţie!!! –asta şi alea din reclamele după 12 noaptea de pe favorit tv care freacă o banană între ţâţe, iar pe ecran apare un număr de telefon conţinând numai cifrele 8 şi 9.
-Sunt o fată frumoasă, deşteaptă care se plictiseşte singurică. Aştept un prinţ pe un cal alb – cine a zis că lucrurile bune vin persoanelor care aşteaptă clar nu a dat anunţ matrimonial. În contextul de faţă se potriveşte mai bine prinţii pe cai albi vin fetelor care se plictisesc singurele… sau nu. Etc., etc.
•Din categoria de la domni pentru doamne
-Tânăr căsătorit, fără vicii, doresc cunoştinţă cu doamne sau domnişoare mature atât fizic cât şi intelectual pentru petrecerea unor clipe pasionale. POSED AUTOTURISM!ROG ŞI OFER SERIOZITATE! –Fiecare cu fanteziile lui. DECI POSEDĂ AUTOTURISM. Ceva ce a uitat să precizeze şi cred că era esenţial pentru plus de şarm [nu că ar avea nevoie, oricum el are de toate] : posed şi creier, dar nu obişnuiesc să-l folosesc deşi cred că asta se observă.
-Brunet, 35 de ani, ochii albaştri, 1,85m, 97 kg, divorţat, caut o femeie de vârstă apropiată în vederea unei prietenii de lungă durată eventual căsătorii. Materialistele să se abţină .- îmi place despre el că nu prea ştie ce vrea, dar ce nu vrea da.
-Tânăr drăguţ doresc să-mi găsesc jumătatea. Sunt sincer, urăsc minciuna, 1,70m, ochii căprui, zodia balanţă, nu beau, nu fumez – inspiraţiune nu glumă de a zis şi zodia. Oriunde în lume poate să fie o tânără vărsătoare disponibilă pentru el.
-Domn educat, 67 de ani împliniţi, cu o situaţie materială stabilă. Caut o doamnă pentru companie, pentru împărtăşirea problemelor şi nu numai- moartea îl caută p-acasă şi ăsta vrea bauchicabaubau. Etc, etc.
De precizat că undeva pe aceeaşi pagină, încadrată într-un chenar drăguţ verde era şi posibilitatea de la doamne pentru doamne unde era o singură propunere de la o tanti de 21 de ani care vroia relaţii intime cu o altă tânără domnişoară de 20-30 ani deschisă la fantezii.
Am râs până la lacrimi şi mi-am ameninţat bunica [deşi nu era cazul... cred şi sper] că dacă face aşa ceva o trimit la azil.
First. First. First.
Posted by: Deste on: octombrie 7, 2009
- In: Leapşă
- 1 Comentariu
Am “furat” leapşa de la Ella.
prima amintire: tata: cui îi dăm noi bomboane?; eu: lu’Ioana; tata: şi lu’ Gabriela nu?; eu: nu. numai eu (Gabriela e cel de-al doilea prenume al meu. Asta ca să vedeţi cât de egoistă eram.)
prima poză în afară de cea de la botez: în pielea goală, pe burtă, într-un pat:))
prima jucărie: pantera roooz.
primul tricou: ăăăă. habar n-am.
prima bătaie: în general nu mi-am luat bătaie pentru că aveam crize. Când se apropia mama de mine începeam să tremur.
prima carte citită: Călătoriile lui Guliver-clasa a 2-a
primul film vazut: mă uitam la telenovele din cauza bunică-mii:))
prima bicicletă: a lu’ frate-miu
primul cucui: era o zi de toamnă, eram în curte şi îmi era frig. la sugestia tatălui meu, am început să alerg şi ca să demonstrez cât de şmecheră cu doi de şm sunt, am inchis ochii şi am venit cu fruntea în colţul casei. mi-a curs sânge, a fost umflat. şi acum mai am semnul.
primul lucru găsit: primul lucru pe care mi-l amintesc eu să-l fi găsit este o monedă de 100 de lei (cum era înainte) şi mi-am luat o bomboană.
primul lucru înapoiat: nu mai ştiu
primul dinte pierdut: metoda populară cu clanţa uşii
prima chestie de care mi-e ruşine să-mi amintesc: i-am spus unei vecine că imi place de cineva şi ea i-a spus băiatului respectiv.
primul contact cu animalele: Mica-prima pisică [chiar am atins o mâţă]
primul câine: Ursu
prima poveste: Puiu de Emil Gârleanu parcă-asta îmi amintesc eu
primul job: frecătoare de mentă
primul joc de noroc: poker, anu’ trecut:))
primul lucru pe care l-am spus când am venit de la scoala în prima zi: “cred că am văzut un băiat drăguţ în clasă, dar am uitat cum îl cheamă”
primul sărut: no comment
prima poveste scrisă: Invazia găinilor-o chestie SF inspirată din joc. Avea 30 de capitole şi am fascinat toată famila cu ea. Păcat că nu am apucat să o termin.
Mai departe “fură” cine vrea.
Protejat: Multă ură pentru o fiinţă atât de insignifiantă.
Posted by: Deste on: octombrie 6, 2009
- In: Chestii
- Introdu parola pentru a vedea comentariile
Urât
Posted by: Deste on: septembrie 27, 2009
Voi ce aţi face dacă în timp ce staţi confortabil în scaunul vostru de maxi taxi mai puţin confortabil, persoana din spatele vostru vomită pe bluza voastra?Da, se poate întampla aşa ceva şi nu, nu a vomitat nimeni pe mine în maxi taxi. Din contră, eu sunt cea a cărei borătură a ajuns pe bluza şi pe puţin din părul femeii din faţa mea în timp ce mă duceam la cabinet cu sor-mea.
Nu vreau să dau indicaţii despre motivul pentru care am borât, dar sunt sigură că tanti aceea m-a cam înjurat dupa ce am coborât. Se putea citi ura în ochii ei când s-a întors cu faţa la mine şi mi-a spus pe un ton ironic: îţi dau bluza să mi-o speli? La fel şi nenea şofer. Presupun că m-a blestemat în timp ce curăţa podeaua şi scaunul.
Bioritm şi alte probleme existenţiale.
Posted by: Deste on: septembrie 18, 2009
- In: Chestii
- 6 Comentarii
Am stat eu aşa şi m-am gândit, iar în urma gândirii mele profunde care a durat circa 30 de secunde mi-am dat seama de ce acum vreo două săptămâni aveam atâta inspiraţie şi un chef neobişnuit de molipsitor să scriu, iar acum ca să-mi iasă postul ăsta cât de cât acceptabil scriu un cuvânt şi şterg două. Răspunsul e simplu: bioritmul meu intelectual. Adică în perioada aia în care scriam căte un post sau chiar două pe zi bioritmul meu intelectual era peste mediu, iar acum dă cam aproape de 0.
Deci dudelor, conform graficului meu de mai jos, voi fi capabilă să scriu mai mult şi eventual mai bine după data de 24 septembrie când bioritmul meu intelectual va fi peste mediu.
Până atunci, sfatul meu este ascultaţi muzică bună învăţaţi bine la şcoală/liceu, copilaşi.
Playlist temporar.
Posted by: Deste on: septembrie 4, 2009
- In: Music
- 6 Comentarii
Cu excepţia melodiei de la Placebo [Placebo rămâne Placebo orice ar fi] şi a melodiilor The White Stripes se poate observa că în ultimul timp mi-am cam schimbat orientările muzicale. Poate totuşi e ceva temporar.
Placebo- Battle for the sun
Sixpence None The Richer- There she goes
Kings of Leon- Sex on fire
Smokie- Stublin’in
Adele – Chasing pavements
Billy Joel – Vienna
The White Stripes- Blue orchid & Jolene
Bon Jovi- Always
Cranberries- Dreams & Zombie
Take That- Patience
Tegan & Sara- Fix you up
Aqualung- Brighter than sunshine
p.s.- La multi ani, CristinaPK! Să-mi creşti mare şi sănătoasă [frumoasă oricum eşti]. Te iubesc.
Ce sa NU faci când ai nervi
Posted by: Deste on: septembrie 2, 2009
- In: Chestii
- 8 Comentarii
-nu te descărca pe calculator (fără pumni în monitor, şuturi în unitate, buşituri de tastaturi sau trântirea mouse-ului)
-nu sta în preajma fraţilor/prietenilor apropiaţi pentru că nimic bun nu poate să iasă din asta… pentru ei. Ori le vorbeşti urăt ori îi iei la bătaie-naşpa despre ei când îţi suportă crizele [dacă ţi le suportă].
-nu duce până la capăt niciuna din ideile ucigaşe. Mai bine numeri până la zece şi respiri uşor decât să îţi imaginezi cum striveşti, calci cu maşina sau spânzuri de un copac roz sursa nervilor tăi.
-nu te spăla pe dinţi. Nu de alta, dar există o mare posibilitate să freci periuţa de componentele interioare ale gurii până la sângerare.
-nu-ţi muşca buzele…sub asemenea tensiune poţi să-ţi laşi urme mai uşor decât crezi
-nu te uita mai mult de 10 secunde în oglindă. E uimitor ce idei îţi pot trece prin cap în acele momente.
- nu sta în preajma obiectelor ascuţite sau altui fel de obiecte care ar putea duce la autorănire [nu neapărat intenţionată]. Nu subestima puterea nervilor.
-nu-ţi roade unghiile [mai ales când ai manichiura făcută] pentru că după ce îţi trece starea încordată este posibil să te enervezi din nou, dar de data asta văzând efectele rosului.
-nu mânca…mai ales ciocolată. Refugiul în dulciuri nu e o idee chiar aşa bună, mai ales pentre fete.
-nu asculta muzică miorlăită. Mai tare te deprimă.
Spun din propria experienţă. Cel mai bine e să te „joci” cu motanul tău/al vecinii [într-un mod barbar şi tiranic, evident] sau să ieşi la aer şi să gândeşti la rece.
Scrisoare de mulţumire
Posted by: Deste on: septembrie 2, 2009
Dragă Jetix,
Îţi scriu aceste rânduri pentru a-ţi mulţumi din toată inima pentru sprijinul moral oferit azi-noapte. Ca de obicei când sunt lăsată de izbeliste, tu mi-ai fost alături şi m-ai îndemnat să mă uit la desenele-ţi [mai mult pentru copii de 5 ani]. M-ai aşteptat treaz fălfăindu-ţi lumina ecranului într-un mod ademenitor până am decis eu într-un final să intru în casă şi să închid laptopul [nici mai devreme, nici mai tărziu de 3 noaptea]. Oh, eşti atăt de înţelegător!Eram plictisită când am venit la tine, abandonată de propria mea soră în favoarea somnului. Dar tu mi-ai înţeles nevoile şi nu a trebuit să ţip prea tare să-mi înţelegi singurătatea.
Mi-ai oferit după posibilităţi [pisi, ştiu că nu de tine depinde] episoade [văzute şi înainte, dar gestul contează şi-l apreciez] care mi-au ameliorat starea de n-amcefacesaă-mibagpuţa, că de nesomn..era peste peste puterile lor să facă ceva. Băusem un ceai energetic şi aveam chef de pălăvrăgeală şi alergat [tot din cauza ceaiului cănd ieşisem cu câteva ore în oraş vorbisem într-una, nu-mi mai tăcea gura].
Prezintă-i aprecierele mele lui Andy [protagonistul din <<Ce-i Andy?>>] şi farselor lui. Mi-a plăcut despre el, dacă ar fi real cred că l-aş viola. Transmite-i şi asta, dar roagă-l să nu-i spună lui Lori. Din păcate nu pot spune acelaşi lucru şi despre Sportacus şi echipa lui de pitici subnutriţi din orăşelul leneş. Mă tot întreb de ce naiba se agită atâta ăla înainte să facă ceva? Coregrafia aia o pot reproduce cu uşurinţă… cu degetul. Dar am învăţat că legumele este foarte sănătoase şi că dacă mănânci o bucăţică de morcov în următoarele 3 secunde poţi să muţi lăzi de 100 de kile chiar şi cu o singură mănă. A da, şi că atunci când vrei să scapi de ceva poţi oricând inventa boli aşa cum a făcut şi R.P. cu sportivegerahatul lui.
Îţi mulţumesc din nou pentru sprijin şi mă aştept ca de acum [suntem aproape bff] când voi avea nevoie de destindere să pot apela la tine.
Cu drag, aproape bff-ul tău, Deste.
Deci dragii mei, de acum cănd nu aveţi somn noaptea apelaţi fără strângere de inimă la Jetix. Ce porn? Desenele animate ruleaza!
-articolul este scris într-o stare de caternică deci trataţi-l ca atare.
Ze list
Da, şi marmota şi-o-nvelea în staniolă.
Deste